Design cu suflet la UTM: studenții de la Design Industrial transformă mediul universitar într-un ecosistem prietenos
La Universitatea Tehnică a Moldovei, designul înseamnă mai mult decât formă și estetică. Înseamnă capacitatea de a construi punți reale între om și mediul înconjurător, de a identifica nevoi și de a găsi soluții creative, funcționale și responsabile. Astfel se formează viitorii specialiști care vor contribui la crearea unui spațiu mai armonios, mai sustenabil și mai prietenos cu viața din jurul nostru.
Un exemplu elocvent îl reprezintă examenul la disciplina „Atelier Design II”, desfășurat în cadrul programului de studii Design Industrial, Facultatea de Design. Coordonați de conf. univ., dr. Cristina Efremov, care asigură pregătirea teoretică a cursului, și de conf. univ. Valeriu Podborschi, responsabil de instruirea practică, cei 25 de studenți ai anului I, grupa academică DI-251, și-au prezentat lucrările practice de an, demonstrând competențe profesionale solide, dar și o sensibilitate aparte față de natură și biodiversitate.
„Această experiență le-a demonstrat studenților că designul industrial este nu doar despre formă, ci și despre responsabilitate față de mediu și utilizator”, a punctat conf. univ. Valeriu Podborschi. Prin acest demers, tinerii designeri au dat dovadă de gândire creativă, spirit inovator și capacitatea de a integra cunoștințe de biologie, tehnologie și estetică într-un produs finit funcțional și sustenabil.
Tema proiectelor din acest an a avut o dimensiune practică deosebită: realizarea unor cuiburi artificiale și hrănitori pentru păsări, concepute în baza unui studiu aprofundat privind comportamentul speciilor de păsări adaptabile mediului urban. Realizarea acestei sarcini a presupus alegerea materialelor rezistente la intemperii, stabilirea dimensiunilor optime ale spațiului interior, a diametrului și poziționării orificiului de acces, precum și identificarea unor soluții eficiente pentru protejarea păsărilor de prădători. Confecționarea lucrărilor propriu-zise a inclus un amplu proces de creație – de la generarea conceptului și proiectare până la elaborarea structurilor spațial-volumetrice, realizarea prototipurilor și aplicarea principiilor compoziționale, ergonomice și tehnologice.
Creativitatea studenților s-a reflectat nu doar în soluțiile constructive, ci și în expresivitatea formelor alese. Mulți dintre ei au dorit ca destinația obiectelor să fie intuitivă încă de la prima vedere, inspirându-se din siluetele și particularitățile păsărilor. Astfel, unele cuiburi au fost concepute cu acoperișuri care sugerează aripi desfăcute în zbor, altele au preluat conturul unei păsări așezate pe ramură, iar anumite hrănitori au integrat elemente decorative inspirate de cozi, pene sau ciocuri stilizate. Au existat și lucrări ale căror forme evocau cuiburile naturale suspendate între crengi ori adăposturile protectoare întâlnite în mediul sălbatic. Aceste interpretări artistice au conferit fiecărui obiect o identitate proprie, demonstrând capacitatea studenților de a îmbina cerințele funcționale cu sensibilitatea estetică și respectul față de lumea înaripatelor. O asemenea abordare demonstrează că, în designul industrial contemporan, estetica nu se limitează la a înfrumuseța sau decora funcția, ci o invită la o comunicare empatică cu mediul în care este integrată.
Pentru elaborarea soluțiilor, studenții au realizat un studiu detaliat privind modul de viață al înaripatelor, speciile care acceptă cuiburile artificiale, condițiile optime de cuibărire și cerințele funcționale. Au fost analizate aspecte precum alegerea materialelor rezistente la intemperii, dimensiunile recomandate ale spațiului interior, diametrul și poziționarea orificiului de acces, precum și măsurile necesare pentru protejarea păsărilor de prădători, rozătoare și condiții meteorologice nefavorabile.
Studenții au descoperit astfel că un design aparent simplu presupune o multitudine de detalii tehnice. Fără o proiectare corectă, un cuib artificial poate deveni o capcană, în loc să ofere siguranță și confort. Cei care au optat pentru proiectarea hrănitorilor au respectat, la rândul lor, numeroase cerințe funcționale: acces facil la hrană din mai multe direcții, protecție împotriva precipitațiilor, utilizarea unor materiale durabile și, în unele cazuri, integrarea rezervoarelor pentru semințe, care permit alimentarea automată și reduc necesitatea intervențiilor frecvente.
În procesul de documentare, studenții au aprofundat un principiu important al designului orientat spre utilizator: fiecare produs trebuie să răspundă unei funcții bine definite. Din acest motiv, cuiburile artificiale și hrănitorile nu se combină în aceeași construcție, fiind tratate ca entități distincte, deoarece perioadele și condițiile necesare hrănirii și reproducerii sunt diferite. Funcționalitatea rămâne criteriul esențial care dictează forma, materialele și tehnologiile de realizare.
Executarea acestor proiecte a fost posibilă și datorită sprijinului oferit de partenerii UTM. Compania FORT SRL, producător de mobilier, a pus la dispoziția studenților locuri de practică și materiale necesare – plăci și panouri din lemn. De asemenea, FabLab, cel mai mare makerspace din Republica Moldova, a oferit acces la echipamente moderne cu comandă numerică (CNC) pentru prelucrarea lemnului, inclusiv tehnologii de frezare și gravare laser. Prin această experiență, studenții au parcurs integral traseul unui proiect de design industrial: de la cercetare și concept, până la execuție și evaluare practică.
Etapa următoare este la fel de importantă: cuiburile artificiale și hrănitorile realizate vor fi amplasate pe teritoriul UTM, unde vor fi monitorizate de autori pe parcursul următorilor 1,5-2 ani. Observarea modului în care acestea sunt utilizate va transforma proiectul într-un veritabil laborator educațional în aer liber.
Astfel, studenții programului Design Industrial demonstrează că designul autentic contribuie la dezvoltarea unei relații armonioase între om, tehnologie și natură. Invităm întreaga comunitate academică să admire aceste mici opere de artă funcțională amplasate în spațiile verzi ale campusului UTM, care reflectă viziunea unei noi generații de designeri asupra creativității, responsabilității, inovației și respectului față de mediul înconjurător. Fiecare lucrare reprezintă o dovadă că designul poate avea nu doar valoare estetică, ci și un impact real asupra calității vieții și a ecosistemului din care facem parte.
